24 Martie :
1714: Constantin Brâncoveanu este mazilit | 1973: Pink Floyd lansează albumul Dark Side of the Moon | 1990: A luat ființă Serviciul Român de Informații (SRI)
Forum Braila / Lista discutii / Vocea si Viata Brailei
Izvoarele beletristice, putine ca număr si nu întru totul concludente în privinta valorii informatiilor, nu pot fi invocate decât la modul cel mai general, cu exceptia Cronicii lui Enveri, dacă avem în vedere aria Brăilei. Scrisă în jurul anului 1456, Cronica rimată a lui Enveri relatează în doua din cele trei părti ale sale, date si fapte legate de relatiile Țării Românesti cu turcii, înainte ca ei să fi atins, Dunărea ca hotar. Ele privesc Brăila fie indirect fie direct. Asa de pildă partea a doua a Cronicii lui Enveri, intitulată Düsturname, se ocupă de campaniile Umur-bei, emirul din Aidîn, care întreprinde o expeditie navală, ajungând până la Chilia cu 300 de vase. Faptul s-ar fi petrecut între 1339 si 1341. Partea a treia cuprinde istoria otomanilor de până la expeditia din 1462 (866 AH) a sultanului Mehmet al doilea împotriva Țării Românesti, condusă de Vlad Țepes. Este si locul în care se face referire la Brăila în legătură cu însăsi prezenta sultanului în oras: „Sahul a venit la Brăila (în text Ibrail sau Berail), unde a petrecut sărbătoarea (îyd). Si de acolo a pornit spre Adrianopol”.
Ori de cîte ori Brăila e pomenită în cronicile moldovenesti sau în documentele muntene cunoscute până acum nu i se dă niciodată numele de cetate. Un document din 30 octombrie 1540 arată limpede că turci, după ce au ocupat, în acel an, orasul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că mai înainte nu existase o asemenea cetate. Zidirea cetătii si constituirea în jurul ei a raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a orasului dar si a împrejurimilor. În istoriografia noastră luarea în stăpânire a orasului de către turci duce la controverse, raportul polon din 1540 arată că: „turcul, luând un oras mare si puternic anume Brăila, la supus stăpânirii sale si a început a face cetate de zid”. Rezultă deci că ocuparea orasului ar fi avut loc între iunie 1539 si 30 octombrie 1540 si nu în timpul anului 1538 în campania sultanului Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rares. Ocupând acest port, turcii nu i-au schimbat numele asa cum s–a întâmplat cu Tighina, devenită Bender, si cu Cetatea Albă, devenită Akkerman, si s-au multumit să-l pronunte după spiritul limbii lor adăugându-i prefixul i. Si întocmai după cum din moldovenescul Smil, atestat în cronici si documente, au facut Ismail tot asa din Brăila au facut Ibrail. Sub acest nume apare ea în actele Imperiului Otoman; el va fi întrebuintat si de străinii care ajung aici; sub acest nume e cunoscută Brăila si în rapoartele diplomatice până în plin secol al XIX-lea, decenii după ce orasul reintrase în stăpânirea politică românească.
Asteaptam comentariile si sugestiile dvs. pe Facebook dar si comentarii libere fara cont.
Ibrail - denumirea veche a orasului Braila
Orasul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârsitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail.Izvoarele beletristice, putine ca număr si nu întru totul concludente în privinta valorii informatiilor, nu pot fi invocate decât la modul cel mai general, cu exceptia Cronicii lui Enveri, dacă avem în vedere aria Brăilei. Scrisă în jurul anului 1456, Cronica rimată a lui Enveri relatează în doua din cele trei părti ale sale, date si fapte legate de relatiile Țării Românesti cu turcii, înainte ca ei să fi atins, Dunărea ca hotar. Ele privesc Brăila fie indirect fie direct. Asa de pildă partea a doua a Cronicii lui Enveri, intitulată Düsturname, se ocupă de campaniile Umur-bei, emirul din Aidîn, care întreprinde o expeditie navală, ajungând până la Chilia cu 300 de vase. Faptul s-ar fi petrecut între 1339 si 1341. Partea a treia cuprinde istoria otomanilor de până la expeditia din 1462 (866 AH) a sultanului Mehmet al doilea împotriva Țării Românesti, condusă de Vlad Țepes. Este si locul în care se face referire la Brăila în legătură cu însăsi prezenta sultanului în oras: „Sahul a venit la Brăila (în text Ibrail sau Berail), unde a petrecut sărbătoarea (îyd). Si de acolo a pornit spre Adrianopol”.
Ori de cîte ori Brăila e pomenită în cronicile moldovenesti sau în documentele muntene cunoscute până acum nu i se dă niciodată numele de cetate. Un document din 30 octombrie 1540 arată limpede că turci, după ce au ocupat, în acel an, orasul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că mai înainte nu existase o asemenea cetate. Zidirea cetătii si constituirea în jurul ei a raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a orasului dar si a împrejurimilor. În istoriografia noastră luarea în stăpânire a orasului de către turci duce la controverse, raportul polon din 1540 arată că: „turcul, luând un oras mare si puternic anume Brăila, la supus stăpânirii sale si a început a face cetate de zid”. Rezultă deci că ocuparea orasului ar fi avut loc între iunie 1539 si 30 octombrie 1540 si nu în timpul anului 1538 în campania sultanului Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rares. Ocupând acest port, turcii nu i-au schimbat numele asa cum s–a întâmplat cu Tighina, devenită Bender, si cu Cetatea Albă, devenită Akkerman, si s-au multumit să-l pronunte după spiritul limbii lor adăugându-i prefixul i. Si întocmai după cum din moldovenescul Smil, atestat în cronici si documente, au facut Ismail tot asa din Brăila au facut Ibrail. Sub acest nume apare ea în actele Imperiului Otoman; el va fi întrebuintat si de străinii care ajung aici; sub acest nume e cunoscută Brăila si în rapoartele diplomatice până în plin secol al XIX-lea, decenii după ce orasul reintrase în stăpânirea politică românească.
E-mail: sursa: wikipedia
Asteaptam comentariile si sugestiile dvs. pe Facebook dar si comentarii libere fara cont.
Din aceeasi categorie
Adauga un comentariu pe facebook